Îmi caut și eu de muncă în vremea asta în care nimic nu mai funcționează. Știu, știu, prost moment mi-am ales și eu. Dar dacă tot nu mai pot pleca din țară pentru a-mi exercita activitatea fotografică pe care o practicam de mai bine de 4 ani, pe fondul pandemiei globale și a închiderii turismului în țările care practicau turismul intens precum Grecia și Spania. Rămas acasă, am început să-mi depun CV-ul pe unde am considerat eu că mi-ar place să lucrez și pe unde am simțit că mă potirvesc. 


Până aici nimic impresionant sau ieșit din tipare. Cu toate astea, mare mi-a fost mirarea să constat cum au evoluat lucrurile de când nu am mai aplicat la job-uri prin România. 
Lucrurile în ultimii patru ani, de când am absentat de pe piața muncii s-au schimbat mult, deși terminasem Sociologia, unde am studiat Resursele Umane, să nu mai pun la socoteală și anul de practică în domeniu, mi-au rămas totuși în minte informațiile cu care se mănăncă acest domeniu. Nu mă declar vreun specialist în domeniu, dar înțeleg anumite mecanisme care se petrec în fundal acolo unde nu are acces candidatul. 
Întrebările din interviu sunt un clișeu ieftin și obosit!Întrebările interviului de angajare, am constatat eu, nu s-au schimbat de mai bine de 5 ani, sunt tot aceleași întrebări idioate care nu au nici o legătură cu nimic. Eu nu înțeleg cum oamenii de resurse umane acceptă să susțină interviuri atât de neprofesionale. Unele întrebări sunt de-a dreptul cretine. Așa că mi-am permis să fac aici o listă de întrebări idioate care se regăsesc în interviul de angajare și care nu au nici o relevanță cu activitatea pe care o presupune poziția pentru care ai candidat. 

  1. Unde te vezi peste 5 ani?

Că-ți vine să crezi sau nu, aceasta este întrebarea care mi-a fost adresată în timpul unui interviu pe skype în condițiile astea de izolare. Viața, de atât de multe ori ne-a dovedit, că 5 ani e un timp lung și neprevăzut. Să nu mai punem în calcul noua situație cu care ne confruntăm cu toții și anume pandemia asta globală, care ne spune clar, că dacă ne facem planuri pe termen lung s-ar putea să nu le putem duce la bun sfărșit. Cine nu e de acord cu mine să meargă să-i întrebe pe toți cei care au decedat din pricina virusului și nu doar a virusului ci și a celorlalte avecțiuni care există. Așa că această întrebare nu are ce căuta în interviu, mai ales dacă vorbim de o poziție în care nu ai nevoie să-ți faci planuri, sau cel puțin știm cu toții că nu ai să ieși la pensie de acolo. Că doar nimeni nu e atât de consecvent încât să nu-și dorească experiențe noi. Ce să-ți spun, unde mă văd peste 5 ani, cel mai probabil nu la tine în companie și nu pe poziția de casier, lucrător comercial sau manipulant marfă, aceste locuri de muncă sunt mereu în căutare de candidați. Cine aplică acolo are nevoie urgentă de bani. Să nu mă înțelegeți greșit, nu desconsider aceste poziți sau locuri de muncă. Dar să fim serioși pentru aceste locuri de muncă nu ai nevoie de foarte mulți neuroni. 

  1. Cat timp te aștepți să lucrezi pentru noi dacă te angajăm?

Da, probabil vă pufnește râsul, dar da, aceasta este o întrebare din rândul celor cretine pe care le întâlnești în interviul de angajare. Aici depinde de poziție, dacă e o poziție remunerată corespunzător, cu un salar din care poți trăi frumos, cu un concediu pe an la Greci sau la Spanioli, atunci da, trebuie să știi un răspuns la întrebarea asta, dar dacă întrebarea vine de la McLulu, atunci poți spune ce vrei tu, poți chiar să le spui că o eterniate ar fi prea puțin. Cât timp ? Ei bine timpul este relativ, iar de obicei oamenii nu părăsesc compania ci oamenii cu care lucrează. De obicei părăsesc anturajul toxic care se regăsește într-un loc de muncă, mai ales în sistemul ăla corporatist unde toată lumea se face că muncește. Asta-i genul ăla de întrebare: “minte-mă frumos!”

  1. Ți-ai trimis CV-ul și la alte anunțuri cu locuri de muncă?

Nuuu, cu siguranță nu, când am văzut anunțul tău m-am excitat până la prăsele și am avut vise frumoase toată noaptea de cât de frumos o să fie la tine în companie. Cum îmi zicea o prietenă, “m-am udat toată când te-am văzut!” Serios, ce căcat de întrebare e și asta? Ce să urmărești? Nivelul de disperare al oamenilor care-și caută un loc de muncă? Nevoia de un trai mai bun? Această întrebare nu măsoară nici un tip de indicator. Nici măcar importanța ta ca angajator pe piață. Cât de important e pentru tine dacă el și-a depus CV-ul și la alte companii, oricum tu deja ai stabilit un pachet salarial, nu o să-i faci niciodată o ofertă mai bună, dacă vine la tine e pentru că nu l-au ofertat ceilalți sau pentru că programul de muncă la tine a fost mai ok și poate să-și scoată copilul de la gradiniță sau poate de la școală. Dar hai, crede că ești cea mai bună companie.

  1. Ți s-a cerut vreodată să demisionezi?

Cât de tupeist să fii ca angajator să-l întrebi pe candidat așa ceva. Păi dacă i-a cerut să demisioneze cu siguranță nu o să-ți spună și oricum tu nu o să verifici niciodată dacă spune sau nu adevărul, pentru că nu te interesează cu adevărat și pentru că dacă ai afla că te-a mințit în privința asta ce o să faci? Nu o să-l mai angajezi? Nici o problemă o să-l angajeje alții. Ce te faci tu, dacă nu găsești candidatul potrivit pentru a-ți ocupa poziția. Dar această întrebare pe lângă faptul că e cretină, mai are menirea și de a inhiba candidatul, îl umilești nejustificat, dacă chiar i s-a cerut asta, cu siguranță nu inseamnă că a fost incompetent sau veriga slabă din lanțul slăbiciunilor. Pur și simplu unii angajatori, patroni, manageri sunt acolo doar cu titlul, în rest nu prea au de-a face cu poziția. De ce spun asta? Păi e suficient să stai într-un loc de muncă mult timp ca să ocupi o poziție de conducere pentru care nu ai competențele necesare. Cu toți știm cel puțin un astfel de caz, pentru că ne-am întâlnit cu ele în difereritele locuri de muncă pe unde ne-am perindat, dar nimeni nu vorbește despre asta. Și să nu uităm, interesul tău până la urmă, e să atragi candidați, nu să-i alungi. 

  1. Ești dispus să muncești peste program? Noaptea? În Weekend? ( aici aș mai adăuga și imbecilitatea aia pe care o adresează angajatorii femeilor Intenționezi să faci copii în următorii xyz ani?)

Păi ia mai du-te tu dracu, serios, ia spune, îmi plătești ore suplimentare? Dacă da, atunci hai să discutăm despre disponibilitate, dacă nu, cred că deja îți știi răspunsul. Cel puțin ăsta ar fi idealul, dar știm cu toți că nu se merge pe principiul ăsta, majoritatea angajatorilor sunt pe „take it or leave it”. Iar orele suplimentare, adică alea peste program, sau cele de weekend, sau cele de noapte (unde mai intră și ceva sporuri, pentru că noaptea e pentru somn nu pentru muncă) toate acestea intră la categorii speciale, care trebuiesc remunerate corespunzător, dar și aici, angajatorii au găsit o metodă legală de a fenta sistemul. Îți dăm o zi, două, liber suplimentar pe lună, sau nu lucrezi luni si marți și lucrezi în weekend sau mai știu eu ce. Iar în ceea ce privește femeile mi se pare dezgustător să le întrebi așa ceva, oricum ai da-o ești un fătălău cum zice Dana Budeanu. Cum să întrebi dacă vrea copii în următorii ani, e fix treaba ei, nu crezi că îți atribui prea multă importanță? Femeile trebuiesc tratate în mod egal, dacă vrei să o angajezi pentru competențele ei bine, dacă nu, marș acasă! Îmi pare rău pentru toate acele femei care au trecut prin astfel de întrebări la interviul de angajare. 

  1. Ești dispus/dispusă să pui interesele organizației mai presus de cele personale?

Deși nu mi se pare maximul de aroganță, totuși această întrebare e una cât se poate de imbecilă. Cum îți permiți să adresezi o astfel de întrebare? Orice angajator care a adresat această întrebare și a primit răspunsul Da! Să știe clar, cum zicea cocalarul de servici: „te minte fă!”Ce e amuzant din toată povestea asta, e că tu buticum din colț de stradă, îți dai prea multă importanță. Înțeleg că lucrurile în economia de piață stau altfel, dar nici o firmă din România nu e lider de piață așa cum ți-o vând ei la onboarding când îți prezintă cultura organizațională. Până la urmă e doar un loc de muncă, așa cum oamenii pot fi înlocuiți cu ușurintă, așa pot fi schimbate și companiile și oirganizațiile pentru care prestăm. Mai lasă dracu din gradele alea care-ți clocotesc în cap și vezi și tu un pic acolo la salar că doar nu remunerezi angajatul în euro ci în lei, te întinzi cât îți permite bunga, așa că fi drăguț cu angajatul și nu te mai da mare și tare că pierzi mai mult decât câștigi. 

  1. De ce te-am angaja pe tine ?

No și aici am ajuns la maximul de aroganță. Serios, o întrebare mai mizerabilă decât asta nici nu s-ar putea. De să angajezi un om? Păi în primul rând pentru că ai nevoie. În al douile rând să nu uităm cine pe cine caută. La ce pretenții ai comparativ cu salariul pe care-l oferi, ar trebui candidatul să te întrebe de ce aș venii eu la tine?Pe bune acum, cum să întrebi tu așa ceva, doar nu ești google care angajează și care oferă un salar care zdrobește orice concurență, să nu mai spunem prestigiul pe care-l are. Doar nu muți angajații în Silicon Valley. Cred că asta le întrece pe toate. Ce măsoară asta? Nivelul tău de a fi supus? Dacă începi să-ți expui motive pentru care te-ar angaja pe tine pierzi din start. Dacă nu spui nimic iar pierzi. Așa că nimeni nu e atât de competent încât să fie angajat. Cum zicea Downey Johnson în filmul Tooth Fairy: „it doesn’t matter what you do in the township you will never be a rockstar you will be another kid with the guitar…” așa că până la urmă cine să fie potrivit pentru poziția ta dacă tu gândești așa? Mai lasă naibilor din povești că nu ești tu baron de Românica. Iar cadidatul caută un loc de muncă nu o căsnicie cu fabrica ta de cherestea. Chill frățică, că până nu de mult mâncai și tu tocăniță cu mămăligă și ai băut vin vărsat de la cramă. Acum o arzi pe la restaurante de lux cu ciorbă de levățică.


Așadar, lăsând caterinca la o parte firmele care se respectă nu adresează astfel de întrebări idioate. Companiile care se respectă nu își umilesc candidații, dacă trec pe la urechile tale astfel de întrebări la interviul de angajare, ține minte că poate nu e locul potrivit pentru tine. Surpriza ar fi să refuze toți angajarea în locurile unde dau peste astfel de întrebări bizare. O să vedeți că își vor schimba atitudinea și vor devenii niște milușei. Iar mizeria aia cu nu vor să muncească tinerii să și-o bage-n anus toți hapciupaliticii care o ard așa prin vloguri pe facebook. I-am văzut eu pe tineri cum muncesc când știu că la sfârșitul lunii au 1000 de euro în buzunar. I-am văzut pe tinerii români, ăia puturoși de pute locul după ei prin Grecia cum nu reușeau elenii să țină pasul cu ei la muncă. Pe ăștia îi chemau hotelurile înapoi vară de vară și le ofereau cazare și masă gratis și salar gras ca-s harnici și corecți.

Nu te sfii să dai o geană și aici, unde găsești o altă abordare a subiectului, dar cam pe acolo bate!

No Comments
Comments to: Top 7 cele mai idioate întrebări de la interviul de angajare.

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Attach images - Only PNG, JPG, JPEG and GIF are supported.

zelist

Trending

Login

Welcome to Typer

Brief and amiable onboarding is the first thing a new user sees in the theme.
Join Typer
Registration is closed.